Pledoarie pentru lectură * E vacanţă, citeşte!
29 iulie
Îmi asum încă de la bun început posibilitatea zădărniciei unui asftel de gest de a invita la lectură. Şi totuşi motivele care îmi susţin demersul sunt de bun simţ.
Mai întâi actul lecturii trebuie văzut ca mijlocire între experienţa lectorului şi experienţa livrescă. Dincolo de funcţia cathartică, lectura dezvăluie experienţe şi modele sau antimodele umane care, asumate conştient şi responsabil, pot fi motorul activităţii de disciplinare, cultivare, civilizare şi moralizare a omului. Altfel spus, lectura implică educaţie, adică formare a individului pentru el insuşi şi pentru societate.
Pe de altă parte, noi, oameni ai postmodernităţii vom urma „spiritul veacului”. Suntem obişnuiti să fim în tendinţe, să respirăm noile schimbări ale societăţii şi să ni le asumăm pentru a nu fi depăşiţi de timpul în care trăim. Societatea românească a probat o mulţime de modalităţi de a ieşi în evidenţă. În perioada postdecembristă, modalitatea de existenţă guvernată de mirajul lui „a avea” a devenit un ideal. Respectul părea a decurge din statutul social „construit”, însă realitatea e alta. „A avea” (bani, influenţă etc.) nu poate suplini în vremuri contradictorii pe „a şti”. A cunoaşte, a învăţa, a deveni om cu un anumit nivel de cultură care să-ţi facă cinste în societate sunt deja idealurile postmodernităţii. Viaţa e un lung şir de alegeri: ţine de opţiunea fiecăruia ce vrea să facă cu propriul viitor: să se integreze societăţii şi să dovedească faptul că existenţa sa nu este un simplu accident, ci este un destin sau să rămână în afara istoriei umanităţii, înmulţind numărul anonimilor fără chip.
Pentru oricare din argumente aţi opta, un lucru e cert: „suntem ceea ce citim”, după cum spunea Sanda Cordoş. Dacă însă nu citim, ce suntem?
Ziua Imnului Naţional » 29 iulie
28 iulie
IMNURILE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI [click!] » Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor [1862-1884] » Trăiască Regele [1884-1948] » Zdrobite cătuşe [1948-1953] » Te slăvim, Românie! [1953-1977] » Trei culori [1977-1989] » Deşteaptă-te, române! [1989-prezent]
Încheierea situaţiei şcolare şi corigenţa [10, 12, 13 liceu şi X şam, XI şam]
25 iulie
ÎNCHEIEREA SITUAŢIEI ŞCOLARE | • 29 IULIE – Limba română, Limba franceză, Limba engleză, Geografie, Educaţie plastică, Istorie; • 30 IULIE – Discipline tehnice, Fizică, Chimie, Matematică ♣ CORIGENŢA | • 5 AUGUST – Limba română, Limba franceză, Limba engleză, Geografie, Educaţie plastică, Istorie; • 6 AUGUST – Discipline tehnice, Fizică, Chimie, Matematică
Director adjunct, Prof. Vasile Udroiu
[Clasele de liceu, altele decât cele terminale (9, 11), clasele din ruta progresivă (XII) şi de maiştri • 23-24 august (încheierea situaţiei) şi 30 august – 3 septembrie 2010 (corigenţa)]
Oamenii postmodernităţii şi bacalaureatul
22 iulie
Fie că vrem sau nu, suntem un produs al postmodernităţii, neputându-ne defini decontextualizat. Una din trăsăturile postmodernităţii (văzută ca stare de fapt, situaţie istorică şi socială în care noi trăim) este primatul informaţiei. În atari condiţii, rolul intelectualului a crescut, generând prăbuşirea mitului muncitorimii. Şi trebuie să recunoaştem: mirajul statutului de intelectual atrage şi seduce, mijloacele devenirii nemaifiind pur spirituale, culturale.
Postmodernitatea cunoaşte o evoluţie fantastică a civilizaţiei imaginii computerizate. Scăpată de sub control, civilizaţia calculatorului a înlocuit încet, dar sigur, scrisul şi cititul autentic. Emanciparea femeii, dincolo de beneficii, îşi lasă amprenta asupra educaţiei. Familiile îşi cresc copiii aşa cum pot, educaţia fiind lăsată, din lipsa timpului, pe seama calculatorului, şcolii sau contextului social. Copilul s-a obişnuit să ardă etapele învăţării, să descarce produsul finit de pe internet, fără a mai fi provocat la a descoperi.
Dezavantajele sunt evidente: s-a pierdut cultul aprofundării cunoştinţele ştiinţifice, rigoarea şi organizarea necesară oricărui demers intelectual, dar cel mai grav – măsura propriei intelectualităţi. Pseudocultura înjghebată de ici şi de acolo, nu garantează nicidecum statutul de intelectual râvnit. Astăzi câştigarea unui statut social vine să justifice apariţia insolită şi insolentă a multor impostori. Mai mult >
Târgul Alternativ de Carte (TAC) cu scriitorii Nora Iuga, Oana Cătălina Ninu şi Dumitru Bădiţa, la Târgu Jiu
21 iulie
Târg Alternativ de Carte, Târgu Jiu
Vineri, 23 iulie 2010, ora 13:00, în sala de lectură a Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” din Târgu Jiu, va avea loc un prim episod itinerant al Târgului Alternativ de Carte. Întâlnirea de la Târgu Jiu va include lecturi, lansări şi proiecţii video cu Nora Iuga, poetă, prozatoare şi traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România şi scriitorii Dumitru Bădiţa şi Oana Cătălina Ninu.
Evenimentul face parte din programul “Literatura română scrie pe mine” şi reuneşte, într-un format nou, ofertant şi dinamic, autori care performează live alături de autori înregistraţi pe materiale audio-video. Târgul Alternativ de Carte (TAC) este un cinema literar, un studio de carte şi un salon pentru lecturi şi lansări, ce îmbină caracteristicile unui târg clasic cu cele ale unui festival multimedia.
Uniunea Scriitorilor din România, cu sprijinul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, a organizat, între 28 – 30 mai 2010, pe Calea Victoriei nr. 115, ediţia inaugurală a Târgului Alternativ de Carte. A doua ediţie va avea loc în toamna acestui an. [Agenţia de Carte]
Perle
18 iulie
Perle ale elevilor • “Basmul este o poveste mai lunga, poate fi chiar cat o carte groasa, si are atatea personaje ca nu le mai tii numarul dar trebuie sa fii atent la fabula ca te intalnesti cu ea si in final” • “Omul bun nu se bate pe copii, se vorbeste politicos cu batranii, se saluta politicos pe doctori si pe oamenii de stiinta” • “L-a vazut Spanu si l-a convins pentru a-l face asistentul lui” • “Harap-Alb a trebuit sa-si ia viata in propria lui mana” • “Cand privesc in al tau ochi ma simt de parca ma sufoc” • “Tema basmului este invingerea dintre bine si rau”. • “Personajul e supus unor incercari chiar si moartea” • “Pe Gherila si Senila, Spanul il trimite dupa salata cu gandul ca il va manca, apoi sa aduca si piatra din capul cerbului”. • “Nunta mai tine inca si la ora asta cine trece acolo vede ca au venit luna si stelele, iar el(imparatul) poate sa bea si sa chefuiasca”. • “Personajele vorbeste in modul dialog”. • “Parantezele sunt indicatoare schemice”. Mai mult >
Jam-session poetic • Manuscrisul de la Gorj • Muzică şi poezie • Vineri, 16 iulie, ora 21
15 iulie
Jam-session poetic • Manuscrisul de la Gorj • Muzică şi poezie • Vineri, 16 iulie 2010, ora 21, în amfiteatrul din centrul oraşului. Prima parte a proiectului „Manuscrisul de la Gorj”, în speţă atelierul de scriere creativă, se va încheia vineri seara, printr-un recital pe care tinerii implicaţi îl vor susţine în centrul oraşului, în amfiteatrul în aer liber. Ulterior, tinerii implicaţi vor avea la dispoziţie trei luni pentru a pregăti un manuscris.
„Manuscrisul de la Gorj” este un proiect literar realizat de scriitorii Dan Mircea Cipariu-preşedintele secţiei de poezie a Uniunii Scriitorilor, filiala Bucureşti şi a gorjeanului Andrei Novac, alături de poetele Cornelia-Maria Savu şi Andra Rotaru.
Andra Rotaru aduce la Târgu-Jiu “Ţinuturile sudului”
15 iulie
Tânăra poetă Andra Rotaru va lansa azi (joi, 15 iulie 2010), la Târgu-Jiu, un volum de poezie, o incursiune prin „Ţinuturile sudului”. Evenimentul va avea loc la Librăria „Mihai Eminescu”, de la ora 18.00. Poeta se află în oraşul lui Brâncuşi timp de o săptămână, pentru a participa la un atelier de poezie, primul de acest fel din judeţ şi chiar din ţară, numit „Manuscrisul de la Gorj”.
Deşi nu se află pentru prima dată în Târgu-Jiu, Andra Rotaru a descoperit, din nou, orăşelul de pe Jiu. Şi pentru că oricum, timp de o săptămână, participă la un proiect literar, a dorit să ofere târgujienilor un strop din ea, prin volumul de poezie „Ţinuturile sudului”. Cartea, apărută la Editura Paralela 45, a apărut recent, în cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest 2010. Volumul va fi lansat şi la Târgu-Jiu, joi, de la ora 18.00, la Librăria „Mihai Eminescu”, eveniment la care vor participa şi scriitorii Dan Mircea Cipariu, Cornelia-Maria Savu şi Andrei Novac. Andra Rotaru s-
a născut în 1980 şi este, în prezent, editor-coordonator al Agenţiei de Carte (www.agentiadecarte.ro) şi colaborator al revistelor de cultură Luceafărul, Hyperion, Dilema Veche. A debutat editorial în nov. 2005 cu volumul de versuri “Într-un pat sub cearşaful alb”, Editura Vinea. Volumul a fost distins cu premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sibiu, premiul naţional Mihai Eminescu-opera prima, premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. De asemenea, Andra Rotaru a fost premiată, pentru această carte, şi la Festivalul Naţional de Literatură “Tudor Arghezi”, organizat, în fiecare an, la Târgu-Cărbuneşti. În anul 2008, volumul de debut apare şi la Editura “Bassarai” din Spania (“En una cama bajo la sabana blanca”). În 2008 a participat la primul program pro-lectură organizat sub auspiciile Casei Regale a României, “Scriitori pe Calea Regală” (iniţiat şi coordonat de Dan Mircea Cipariu) şi a scris jurnalul de călătorie (“Scriitori pe Calea Regală”, Editura Brumar). Prezentă în antologii din ţară şi străinătate, a publicat şi în majoritatea revistelor de cultură din ţară. Dorina Cioplea @ Gorjeanul Mai mult >
