polemici/controverse
Ce este un telepitec?
2 iunie
Este maimuţa de la/din/de televizor. Este ceea ce a făcut era video (a simulării artificiale a realităţii) din noi: maimuţe media, trăitoare în telepitecapitalism. Sub acest concept-percepţie, se condensează-concentrează, critica media realizată de două decenii, de poetul şi eseistul Bogdan Ghiu (n. 1958). Deconstructivist versat al fenomenului media, autorul invită la o critică „ecologică” şi imposibilă a acestei „mari nevăzute” (televiziunea) şi a extensiei sale, „catodul psihic” (televizorul). De ce trăim într-un ev media? De ce am ajuns terminale, relee, amplificatori ai media? Ce ştim despre ce vedem? Puteam sa nu fim ceea ce am ajuns? Sunt chestiuni la care B.G. oferă susţinute, utile şi convingătoare argumente. Capitalismul în care trăim este unul estetico-mediatic, virtualizat, pur semiotic. De acum mediul nostru natural de viaţă a devenit media. „Comunismul mediatic” e noua ideologie sau noua „religie” laică, noul mijloc de control, de influenţare.
Mai mult >
Religia în şcoală • Andrei Pleşu
6 mai
Se discută intens şi pasional – apropo de noua lege a învăţământului – despre obligativitatea orelor de religie în liceu. Din punctul meu de vedere, se ajunge prea rapid la concluzii mai mult sau mai puţin radicale, înainte de stabilirea premiselor. La întrebarea: „Trebuie sau nu ca religia să fie o disciplină obligatorie?” nu se poate răspunde decât după ce avem o reprezentare clară despre conţinutul acestei discipline, despre substanţa şi principiul ei.
Deocamdată, răspunsul meu ar suna, într-o primă instanţă, astfel: Mai mult >
“Ne-a ajuns atâta batjocură”
24 aprilie
Supăraţi pe străini, o gaşcă de puşti teribilişti au ieşit la luptă cu arme informatice. Îşi zic, pompos, „Romanian National Security” (Securitatea Naţională Română) şi au devenit celebri peste noapte, spărgând site-urile publicaţiilor „Daily Telegraph” şi „Le Monde” şi postând pe paginile acestora mesaje pătimaşe care, spun ei, ar spăla imaginea României. Supăraţi pe britanici şi pe francezi, după două evenimente despre care ei spun că sunt „denigratoare pentru români”, tinerii au stabilit să înceapă o campanie prin care să-i pună la punct pe cei din ţările pe care ei le cred neprietenoase cu românii.
„Nu ne vom opri aici!”, au spus ei, pentru EVZ. Prin urmare, începând de săptămâna viitoare, vor lua în vizor şi alte siteuri, acţionând la fel ca în cazul celor două ziare – nu vor produce daune, dar vor transmite mesaje.
Un grup de aproape 20 de puştani, cu o medie de vârstă sub 20 de ani. După modificarea paginilor din cele două publicaţii, făcută la interval de cinci zile, numele grupului a apărut în presa din străinătate şi în cea din România, iar pe forumuri s-au aprins discuţii, împărţind publicul în două: susţinători aprigi şi critici vehemenţi. În spatele RNS şi al mesajelor naţionaliste stă un grup de aproape 20 de hackeri, cu o medie de vârstă sub 20 de ani, „nişte băieţi care petrec prea mult pe net”, după cum spune unul dintre ei. Mai mult >
Canonizarea poetului Mihai Eminescu
3 februarie
Liga Scriitorilor din România* a cerut Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, canonizarea poetului Mihai Eminescu drept sfânt în calendarul ortodox român, informează Mediafax.
Într-o scrisoare adresată marţi Patriarhului Daniel, Liga Scriitorilor din România îşi exprimă speranţa că propunerea “va găsi ecoul cuvenit la Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, pentru a-l aşeza pe Mihai Eminescu la locul cuvenit în calendarul Sfinţilor Ortodocşi Români”. Potrivit reprezentanţilor Ligii, Eminescu merită canonizat din mai multe motive, printre care se numără şi faptul că din cele 46 de volume cu aproximativ 14.000 de file scrise de poet şi aflate la Academia Română “răzbate spiritul naţional-ortodox”.
“Mihai Eminescu se trage dintr-o familie ortodoxă, căminarul Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, provenea dintr-o familie de ţărani români-ortodocşi din nordul Moldovei şi Raluca Eminovici, mama poetului, născută Jurascu, era ortodoxă”, se arată în solicitare. De asemenea, în scrisoare s-a precizat că Mihai Eminescu a urmat, între anii 1858-1860, Şcoala Primară National Hauptschule (Şcoala Primară Ortodoxă Orientală) din Cernăuţi şi că autorul a scris multe poezii cu temă religioasă. Liga Scriitorilor din România are sediul la Cluj-Napoca şi numără peste 300 de membri. (C.S.)
Absenţele, pedepsite prin muncă în folosul comunităţii # Chiulangiii mătură în curtea şcolii
11 decembrie
Unele licee bucureştene, dar şi din ţară pedepsesc elevii care chiulesc, fumează, deteriorează bunuri ale şcolii sau nu se supun instrucţiunilor date de profesori cu munca socială. Elevii vor face activităţi precum măturat prin şcoală, greblat în curtea şcolii, plantat pomi şi flori sau introducerea de date în calculator.
Fiecare liceu a adoptat un regulament propriu de ordine interioară, pornind însă de la Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar, elaborat de Ministerul Educaţiei. Una dintre sancţiunile propuse de minister e eliminarea de la cursuri pentru o perioadă de 3-5 zile. Elevii aflaţi în această situaţie vor trebui să se prezinte la şcoală, în acest timp, pentru a desfăşura alte tipuri de activităţi în cadrul instituţiei. Ministerul Educaţiei nu precizează în regulament specificul activităţilor, doar că acestea sunt stabilite de director la propunerea consiliului clasei.
Liceul „Jean Monnet“ are clienţi fideli la măturat. De exemplu, la Liceul Teoretic „Jean Monnet“, din Capitală, chiulangiii sunt pedepsiţi cu diverse munci în cadrul instituţiei, dar şi prin curtea şcolii.
„Pe elevii care chiulesc frecvent îi punem la treabă şi avem ce le da de lucru. I-am pus să grebleze în grădina din faţa şcolii, să îngrijească florile, să planteze copăcei şi la măturat prin şcoală“, ne-a spus directoarea liceului, Elena Ţicoş. În Regulamentul de ordine interioară al liceului, la articolul 81 se menţionează: „Elevii care vor fi prinşi chiulind de la ore vor efectua munci în folosul comunităţii (curăţenie în curtea şcolii, pe holuri); absenţele vor fi înregistrate ca nemotivate şi vor duce la diminuarea notei la purtare“. De asemenea, Elena Ţicoş ne-a menţionat că, în general, are „clienţi“ fideli care se pretează la astfel de munci prin şcoală.
Elevii, „închişi“ în bibliotecă. La Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“, din Bucureşti, situaţia stă altfel. Elevii sancţionaţi cu eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile sunt supuşi altor tipuri de activităţi prin şcoală, primind nişte pedepse mai blânde. „Nu putem să-i punem la măturat sau la spălat pe jos, pentru că este o muncă destul de înjositoare. Noi îi trimitem la biblioteca şcolii, unde fac o bază de date cu toate cărţile aflate în bibliotecă, pur şi simplu le introduc într-un program“, ne-a declarat directorul colegiului, Sever Popa.
Munca este cea mai blândă sancţiune. Pedeapsa cu munca în folosul comunităţii este unul dintre paşii înainte făcuţi de şcoala românească, susţine Svetlana Preoteasa, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei. „Din păcate, foarte puţine şcoli aplică aceste sancţiuni, iar cele mai multe sunt recondiţionările cărţilor din biblioteci şi curăţenie pe coridoarele şcolii. Ar trebui să existe o legătură foarte strânsă între şcoli şi primării, pentru ca elevii care au fost prinşi chiulind să lucreze în bibliotecile judeţene, în spitale şi la curăţenie în parcuri. Scăderea notei la purtare nu îi afectează pe foarte mulţi. După părerea mea, munca în folosul comunităţii ar trebui reglată în funcţie de gravitatea abaterii, adică să existe o clasificare a acestei sancţiuni. În toate ţările, aceasta este cea mai blândă sancţiune care i se poate da unui elev pentru chiul“, ne-a precizat Svetlana Preoteasa.
De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Marian Banu, ne-a declarat că sancţiunile care implică munca elevilor prin licee sunt considerate un abuz, iar directorii nu ar avea voie să stabilească astfel de reguli la nivelul şcolilor.
