Arhiva pentru decembrie, 2009
Top 10 descoperiri ştiinţifice ale anului 2009
Dec 20th
Locul 10. O nouă planetă (sau o stea pitică maro)
În decembrie 2009, folosind telescopul Subaru de pe unul din munţii din Hawaii a fost descoperită o planetă (sau poate că este o stea care a eşuat în a deveni stea, adică o pitică maro) în jurul unei stele foarte asemănătoare ca şi mărime şi masă cu Soarele nostru. Mai mult, majoritatea planetelor descoperite până acum se găseau ori foarte aproape ori foarte departe de stea. Dar această planetă este undeva la mijloc, la o distanţă asemănătoare celei la care Neptun este depărtată de Soarele nostru. Sistemul acesta solar este situat la o distanţă de 50 de ani lumină de Pământ, iar planeta are dimensiuni de 10-15 ori mai mari decât Jupiter. Este vorba aşadar de un obiect cosmic masiv, nu de o planetă de tipul Pământului, însă a fost observată prin fotografiere directă, nu prin alte tehnici indirecte. Este o confirmare a dezvoltării tehnologiei observării de exoplanete prin fotografie directă.
Locul 9. Acceleratorul LHC de la CERN (repus în funcţiune)
Miercuri 16 decembrie 2009, acceleratorul LHC a încheiat cu succes prima sa perioadă de funcţionare din istoria sa. LHC deţine acum recordul mondial de energie de coliziune între particule la 2.36 TeV şi va fi repornit în februarie 2010 la energii încă şi mai înalte.
Nu este vorba de teleportarea materiei, ca în Star Trek, ci de teleportarea informaţiei. Adică un atom nu este distrus într-un loc şi recreat în alt loc din spaţiu, ci e vorba de doi atomi deja existenţi, în care al doilea primeşte proprietăţile primului, adică informaţia primului este transferată (teleportată) la al doilea. Domeniul de studiul al acestui fenomen poartă denumirea de teoria cuantică a informaţiei. Cercetători de la Universitatea Maryland din SUA au reuşit să teleporteze date (informaţii) pe o distanţă de un metru, iar aplicaţiile practice ar putea fi realizarea de supercomputere mai sigure şi mai rapide.
Locul 7. O lemă fundamentală demonstrată
O lemă este o teoremă mai specială, adică una fundamentală, de la baza demonstraţiilor dintr-un domeniu al matematicii. Această lemă se referă la legătura şi simetria între două domenii ale matematicii ce aparent nu aveau nici o legătură între ele, anume teoria numerelor şi teoria grupurilor. În 1979, un cercetător american de origine canadiană, Robert Langlands, şi-a dat seama că aceste domenii ale matematicii sunt profund legate între ele şi că atunci teoreme demonstrate într-unul au echivalent în celălalt. El a pus piatra de temelie a noului edificiu matematic enunţând o lemă care abia anul acesta a fost demonstrată, după 30 de ani. Rezolvatorul ei este un matematician de origine vietnameză care lucrează la Universitatea Princeton din SUA. Odată ea demonstrată, progresul se estimează a fi mult mai rapid în acest nou domeniu al matematicii.
În noiembrie 2009 s-a arătat clar că există apă pe Lună. O sondă a NASA, LCROSS, s-a prăbuşit controlat pe Lună, creând un nor de praf cu ce se ascundea sub solul lunar. În acel praf au fost detectate urme de apă de către altă sondă a NASA care era în orbită în jurul Lunii. Descopeirea este foarte importantă, pentru că fără apă pe Lună, ar fi foarte greu să fie realizate colonii permanente umane pe Lună în viitor. Următorii paşi sunt atunci a se determina cum a fost formată apă pe Lună şi cât de multă apă este pe Lună.
Locul 5. Creşterea peştilor ton pe continente!
Tonul este un mare peşte oceanic prădător foarte apreciat pentru carnea sa. Numai că populaţia globală de ton este de numai 10% faţă de cum era în 1950. Oamenii se gândeau atunci să creeze crescătorii de ton pe continente, în rezervoare uriaşe, dar nu mergea deloc, pentru că aceşti peşti sunt migratori, obişnuiţi să migreze pe mari distanţe în ocean. Dar anul acesta, o companie australiană a reuşit în sfârşit să determine o colonie de ton să depună icre în captivitate, în rezervoare mari de apă aflate pe uscat. Există speranţa realizarea de crescătorii de ton pe uscat, atât pentru consum, cât şi pentru repopularea cu ton a oceanelor.
Locul 4. Robotul care face cercetări ştiinţifice
Pentru prima oară, anul acesta un robot a realizat o descoperire ştiinţifică trecând fără asistenţă umană prin întregul ciclu ştiinţific: formularea unei ipoteze, testarea ei experimentală, interpretarea rezultatului experimentului şi apoi reformularea ipotezei originale în lumina experimentului. Robotul poartă numele sugestiv Adam şi a fost creat la universitatea Aberystwyth in Ţara Galilor, Marea Britanie, de câtre echipa cercetătorului Ross King, care crede că într-o zi roboţi cu inteligenţă artificială ar putea să redescopere singuri legile fizicii. Studiul a fost publicat în prestigoasa revistă Nature.
Locul 3. Vindecarea prin terapie genetică a celor care nu văd în culori
Tehnologia a fost dezvoltată şi folosită până acum pe două maimuţe care sufereau de o boală ce nu le lăsa să vadă color, ci doar alb-negru. Le-au fost injectate gene care produc proteine care permit detectarea culorilor. Prin urmare, pentru prima dată în viaţa lor, maimuţele au putut vedea în culori. E drept, pentru început doar două culori, roşu şi verde. Descoperirea a fost realizată de Jay Neitz de la Universitatea din Washington şi oferă speranţa că într-o zi o serie de boli ale vederii la oameni se vor putea rezolva prin terapie genetică. Studiul a fost publicat în prestigoasa revistă Nature.
Locul 2. Epigenomul uman decodificat
Epigenomica este un subdomeniu nou al geneticii care exprimă cum comportamentul şi mediul ambiant influenţează modul în care genele se comportă. Cu alte cuvinte, dacă până acum se credea că dacă ai genele bune, sau proaste, atunci bun sau prost se dezvoltă corpul tău în domeniile respectivelor gene. Însă nu este chiar aşa, arată epigenomica. Mediul ambiant şi comportamentul pot influenţa modul în care se exprimă genele. De exemplu, dacă fumezi sau stai într-un mediu poluat, poate creşte riscul de boli deşi ai gene bune pentru acele boli. Sau invers, dacă traieşti sănătos, scade riscul de boli deşi ai un risc genetic pentru acele boli. Un studiu major care a clarificat aspectele esenţiale ale epigenomicii a fost publicat în prestigioasa revistă Nature anul acesta.
Locul 1. Ardi, cel mai vechi strămoş al omului
Ardi este cea mai veche fosilă de un hominid care a fost descoperită. Are o vârstă de 4,4 milioane de ani şi reprezintă cel mai vechi strămoş cunoscut al omului şi al maimuţelor. Scheletul a fost reconstituit din sute de fragmente sfârâmate de oase descoperite în 1992 în Etiopia, Africa. Acestea au fost analizate detaliat şi abia în anul acesta, 17 ani mai târziu, a fost publicat un studiu detaliat asupra acestor oase. studiul, realizat de echipa domnului Tim D. White de la Universitatea Berkeley din california, publicat în prestigioasa revistă Science, afirmă că oasele aparţin unui individ dintr-o nouă specie de hominide, denumită Ardipitechus ramidus (sau “Ardi” pe scurt), cea mai veche specie cunoscută de hominid şi strămoş direct al omului şi maimuţelor din ziua de azi.
© Adrian BUZATU @ Ştiinţa Azi
Eroii nu mor niciodată!
Dec 14th
Prea multă lume a uitat deja. Prea repede, prea uşor, martirii libertăţii au ieşit din vieţile noastre pentru a intra în ceaţa istoriei. Ne considerăm importanţi, puternici, atotcunoscători şi, totuşi, suntem atât de mici, de laşi, de insignifianţi. Tocmai de aceea în fiecare decembrie e timpul să ne plecăm capul şi să ne gândim, măcar o clipă, la cei ce nu mai sunt.
Absenţele, pedepsite prin muncă în folosul comunităţii # Chiulangiii mătură în curtea şcolii
Dec 11th
Unele licee bucureştene, dar şi din ţară pedepsesc elevii care chiulesc, fumează, deteriorează bunuri ale şcolii sau nu se supun instrucţiunilor date de profesori cu munca socială. Elevii vor face activităţi precum măturat prin şcoală, greblat în curtea şcolii, plantat pomi şi flori sau introducerea de date în calculator.
Fiecare liceu a adoptat un regulament propriu de ordine interioară, pornind însă de la Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar, elaborat de Ministerul Educaţiei. Una dintre sancţiunile propuse de minister e eliminarea de la cursuri pentru o perioadă de 3-5 zile. Elevii aflaţi în această situaţie vor trebui să se prezinte la şcoală, în acest timp, pentru a desfăşura alte tipuri de activităţi în cadrul instituţiei. Ministerul Educaţiei nu precizează în regulament specificul activităţilor, doar că acestea sunt stabilite de director la propunerea consiliului clasei.
„Pe elevii care chiulesc frecvent îi punem la treabă şi avem ce le da de lucru. I-am pus să grebleze în grădina din faţa şcolii, să îngrijească florile, să planteze copăcei şi la măturat prin şcoală“, ne-a spus directoarea liceului, Elena Ţicoş. În Regulamentul de ordine interioară al liceului, la articolul 81 se menţionează: „Elevii care vor fi prinşi chiulind de la ore vor efectua munci în folosul comunităţii (curăţenie în curtea şcolii, pe holuri); absenţele vor fi înregistrate ca nemotivate şi vor duce la diminuarea notei la purtare“. De asemenea, Elena Ţicoş ne-a menţionat că, în general, are „clienţi“ fideli care se pretează la astfel de munci prin şcoală.
Elevii, „închişi“ în bibliotecă. La Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“, din Bucureşti, situaţia stă altfel. Elevii sancţionaţi cu eliminarea de la cursuri pe o perioadă de 3-5 zile sunt supuşi altor tipuri de activităţi prin şcoală, primind nişte pedepse mai blânde. „Nu putem să-i punem la măturat sau la spălat pe jos, pentru că este o muncă destul de înjositoare. Noi îi trimitem la biblioteca şcolii, unde fac o bază de date cu toate cărţile aflate în bibliotecă, pur şi simplu le introduc într-un program“, ne-a declarat directorul colegiului, Sever Popa.
Munca este cea mai blândă sancţiune. Pedeapsa cu munca în folosul comunităţii este unul dintre paşii înainte făcuţi de şcoala românească, susţine Svetlana Preoteasa, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei. „Din păcate, foarte puţine şcoli aplică aceste sancţiuni, iar cele mai multe sunt recondiţionările cărţilor din biblioteci şi curăţenie pe coridoarele şcolii. Ar trebui să existe o legătură foarte strânsă între şcoli şi primării, pentru ca elevii care au fost prinşi chiulind să lucreze în bibliotecile judeţene, în spitale şi la curăţenie în parcuri. Scăderea notei la purtare nu îi afectează pe foarte mulţi. După părerea mea, munca în folosul comunităţii ar trebui reglată în funcţie de gravitatea abaterii, adică să existe o clasificare a acestei sancţiuni. În toate ţările, aceasta este cea mai blândă sancţiune care i se poate da unui elev pentru chiul“, ne-a precizat Svetlana Preoteasa.
De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Marian Banu, ne-a declarat că sancţiunile care implică munca elevilor prin licee sunt considerate un abuz, iar directorii nu ar avea voie să stabilească astfel de reguli la nivelul şcolilor.
Energetic Christmas Party 2009
Dec 8th
