Arhiva pentru august, 2009

Ziua Limbii Române

Aug 30th

Publicat de Energetic Nr.1 Târgu Jiu în eveniment

4 comentarii

2009 ziua limbii romane

[Limba Română] [Românism] [Jurnalul Naţional]

Oedip deschide Festivalul George Enescu

Aug 28th

Publicat de Energetic Nr.1 Târgu Jiu în eveniment

3 comentarii

2009 george enescu_oedip

Cea de-a XIX-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu“ debutează, în mod simbolic şi omagial, cu opera capitală a marelui compozitor.

„M-am gândit adesea că, reuşită sau nu, fiecare existenţă are aventura şi drama ei secretă. Resortul meu, drama şi aventura mea sunt legate de trei silabe pe care Sofocle le-a făcut celebre, Oedip.“ Cu aceste cuvinte îşi începe George Enescu (1881-1955) amintirile despre opera sa capitală. „Aventura“ a început în 1909, când a văzut „Oedip rege“ de Sofocle pe scena Comediei franceze. Impresia a fost atât de puternică încât s-a hotărât să compună o operă. Din colaborarea cu Edmond Fleg, bun cunoscător al antichităţii, s-a născut un libret care contopeşte două dintre piesele ciclului teban, „Oedip rege“ şi „Oedip la Colonna“.

Premiera a avut loc în 1936, la Opera Mare din Paris, cu un important succes de prestigiu, dar nu s-a menţinut în repertoriu. Prin 1940, Tiberiu Brediceanu, pe atunci director al Operei bucureştene, plănuieşte montarea lucrării, dar războiul zădărniceşte iniţiativa. Abia în 1955, după moartea compozitorului, „Oedip“ revine în viaţa muzicală pariziană într-un concert la Radio France şi, în anul următor, pe scena Teatrului La Monnaie din Bruxelles… Montarea bucureşteană, în 1958, sub bagheta lui Constantin Silvestri, în regia lui Jean Rânzescu, cu David Ohanesian în rolul principal, a fost momentul de referinţă ce „a lansat“ capodopera enesciană, care apoi a fost „exportată“ în numeroase turnee ale teatrului, trezind interesul lumii muzicale, reflectat în cronici mai mult decât entuziaste. De atunci a fost prezentă pe diverse scene, în spectacol sau concertant, şi întotdeauna cu alură de eveniment.

Un alt moment de răscruce a fost ieşirea ei în spaţiul germanic în cele două teatre de mare prestigiu, Opera din Berlin şi Opera de Stat din Viena, la pupitru Lawrence Foster, respectiv Michael Gielen, în regia lui Götz Friedrich. În România, „Oedip“ s-a cântat la Bucureşti, Iaşi şi Cluj, dar aceasta este o altă poveste care îşi are locul altundeva.

Pornind de la mitul antic al regelui teban (istorici ai domeniului susţin că este mitul cardinal care, străbătând veacurile, a lăsat o moştenire culturală imensă), Enescu se lasă posedat de subiectul său. „Şi ce subiect! – exclama el – să abordezi antichitatea în ce are ea mai legendar şi în acelaşi timp mai uman! Nu vream să fac din Oedip al meu un zeu, ci o fiinţă de carne ca dumneata şi ca mine“. „Oedip“, în viziunea lui Enescu, este o dramă monotematică prin excelenţă, construită în jurul unei figuri dominante: totul gravitează în jurul lui Oedip (chiar şi în actul I, în chip de nou-născut, el este în miezul acţiunii). Iar acţiunea este îndreptată într-o singură direcţie, un drum iniţiatic străluminat de suferinţă de la naştere până la dispariţia de o augustă măreţie. Şi dacă la Sofocle izbăvirea vine din generozitatea zeilor, la Enescu ea este o consecinţă a fermităţii şi a curajului cu care eroul îşi impune adevărul său: „Eu sunt nevinovat! Nevinovat! Nevinovat!“.

Enescu vedea în operă un spectacol în care muzica şi textul se află într-un echilibru perfect. Vocea tratată neconvenţional, cu o gamă largă de procedee menite a exprima cele mai diverse stări, este purtătoarea acţiunii dramatice, dar integrate în fluxul orchestral, proporţia variind în funcţie de sensul pe care-l cere acţiunea. Orchestra este creuzetul în care se topesc toate semnificaţiile şi totuşi frapează transparenţa scriiturii, coloritul ei subtil – este „ca o oglindă de apă, luminată sau întunecată de reflexele schimbătoare ale acţiunii“. Tot atât de liber, de original a tratat Enescu şi ceea ce am putea numi „culoare locală“, specific naţional. „Muzica lui «Oedip» are desigur ceva balcanic“, spunea Enescu, dar nu în sensul unei apartenenţe teritoriale precise, ci în sensul unui spirit larg mediteranean, al unui fond comun arhaic al popoarelor din această zonă (atmosfera de ceremonial sacru din actul I, lamentaţia funebră a tebanilor, intervenţiile păstorului).

Exegeţii acestei opere (O.L. Cosma, P. Bentoiu, M. Marbe, W.G. Berger, N. Malcolm, A. Cophignon) şi mulţi alţi comentatori i-au reliefat construcţia complexă, forţa expresivă, intensitatea dramatică, monumentalitatea concepţiei, unitatea ei, demonstrând din aproape în aproape fascinanta ei bogăţie de semnificaţii. Arthur Honegger, unul dintre cei mai importanţi compozitori ai secolului XX, martor la premiera pariziană, saluta în comentariul său entuziast „una dintre culmile artei lirice, de o absolută originalitate şi de o putere dramatică absolut formidabilă“.

SUBIECTUL OPEREI. Actul I| În palatul din Teba se oficiază ritualurile ce însoţesc naşterea unui moştenitor, fiul regelui Laïos şi al reginei Jocaste. Într-o atmosferă senină se aduc ofrande, se dansează. Apare bătrânul profet orb Tirésias care le comunică pedeapsa hotărâtă de zei, pentru că le-au nesocotit interdicţia de a avea urmaşi: OEdipe va fi ucigaşul tatălui său şi soţul mamei sale. Îngrozit, Laïos îi porunceşte unui păstor să arunce copilul într-o prăpastie a muntelui Kitheron. //Actul II| Tabloul 1: după 20 de ani, aflat în palatul din Corint al regelui Polybe şi al reginei Mérope, care l-au crescut, OEdipe este frământat de prezicerea oracolului din Delphi despre blestemul care-l apasă. El refuză invitaţia de a se alătura serbărilor Aphroditei şi o întreabă pe regină despre naşterea lui; ea îl asigură că este mama lui adevărată. Ca urmare, OEdipe se decide să plece în pribegie pentru a evita împlinirea funestei prevestiri. Tabloul 2: la o răscruce de drumuri, OEdipe se întreabă ce cale să ia, când în faţă îi apare Laïos, cu care are o altercaţie şi, fără să ştie cine este, OEdipe îl ucide. Tabloul 3: ajuns sub zidurile Tebei, OEdipe află de la un paznic că la porţile oraşului sălăşluieşte o fiară înfricoşătoare, Sfinxul, care îi ucide pe toţi trecătorii incapabili să-i răspundă la o ghicitoare. Cel care va scăpa cetatea de monstru va dobândi coroana şi mâna frumoasei regine Jocaste, văduva lui Laïos. OEdipe decide imediat să-l înfrunte. La întrebarea acestuia „Cine e mai puternic decât destinul?“, răspunde cu toată convingerea: „Omul, Omul este mai tare decât destinul!“. Sfinxul piere, cetatea este salvată şi îl aclamă pe erou. // Actul III | După alţi 20 de ani, Teba este lovită de ciumă. Créon, fratele Jocastei, aduce mesajul oracolului că Teba va fi mântuită numai când va fi descoperit şi pedepsit ucigaşul lui Laïos. OEdipe porneşte o anchetă care se desfăşoară prin acumularea informaţiilor aduse de Tirésias, care evocă profeţia sa iniţială, de Jocaste, care dezvăluie amănuntele naşterii şi ale morţii regelui, de Phorbas, mesagerul care îi confirmă lui OEdipe că nu este fiul suveranilor Corintului, de Păstorul (Le Berger), care dă amănunte despre misiunea sa aducând ultima clarificare. În faţa tragediei, Jocaste se sinucide şi OEdipe se automutilează, scoţându-şi ochii. Exilat, el pleacă întovărăşit de fiica sa, Antigone. // Actul IV | Condus de Antigone, OEdipe ajunge lângă Atena, unde simte că se află ţinta finală a călătoriei şi sfârşitul chinurilor sale. Este oprit de Créon, care încearcă să-l atragă din nou la Teba, pentru că oracolul a spus că trupul bătrânului răscumpărat prin suferinţă va fi o protecţie pentru pământul în care va îngropat. El va încerca să o răpească pe Antigone, pentru a-l obliga pe tatăl ei să îl urmeze, dar ţipetele fetei atrag intervenţia lui Thésée, stăpânul locurilor. În faţa agresivităţii lui Créon, OEdipe îşi proclamă nevinovăţia într-un mare monolog justificativ, amintind prilejurile în care a fost silit, fără ştirea lui, să înfăptuiască crimele – paricidul şi căsătoria cu propria mamă –, încheind cu cuvintele: „Sunt nevinovat! Voinţa mea n-a fost nicicând în crimele mele! Biruit-am pe zei“. După care porneşte, urmat de Thésée, spre locul său de odihnă şi dispare într-o explozie de lumină. [sursa]

Încheierea situaţiei şcolare / corigenţa. 2008-2009 [republicat]

Aug 17th

Publicat de Energetic Nr.1 Târgu Jiu în intro

2 comentarii

2009 corigenta-incheierea situatiei scolare

C l a s e l e
9 liceu, 11 liceu, 12 liceu (ruta progresivă), IX şam
Încheierea situaţiei şcolare: 24-28 august 2009
Corigenţa: 31 august-4 septembrie 2009

Pentru detalii, sunaţi la secretariatul instituţiei!

Socio-umane (24 august 2009. ora 09.30 ): _09 Logica Programa, _11 Economie Programa

iulie.august.septembrie. R E P E R E

Aug 15th

Publicat de Energetic Nr.1 Târgu Jiu în intro

3 comentarii

I U L I E

Iulie este a şaptea lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. Iulie începe (astrologic) cu soarele în semnul Racului şi sfârşeşte în semnul Leului. Din punct de vedere astronomic, luna iulie începe cu soarele în constelaţia Gemenilor şi se sfârşeşte cu soarele în constelaţia Racului. Numele lunii iulie vine de la Iulius Cezar care s-a născut în această lună. Înainte, luna iulie se numea în latină Quintilis pentru că era a cincea lună în calendarul roman, calendar care începea cu luna martie. Grecii numeau luna iulie Hekatombaion. În România, luna iulie, popular, se numeşte Cuptor.

■ S-au născut.: 2 iulie 1893: Luca Ion Caragiale, dramaturg / 1926: Octavian Paler, scriitor şi publicist (d. 2007) ► 7 iulie 1923: Liviu Ciulei, regizor, scenograf, actor şi arhitect ►8 iulie 1942: Şerban Foarţă, poet şi eseist ►12 iulie 1909: Constantin Noica, filosof (m.1988) ►19 iulie 1946: Ilie Năstase, tenismen, preşedinte al Federaţiei Române de Tenis ►20 iulie 1943: Adrian Păunescu, poet, prozator, ziarist, politician ► 21 iulie 1821: Vasile Alecsandri, scriitor şi politician (d. 1890)

A U G U S T

August este a opta lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. August începe (astrologic) cu soarele în semnul Leului şi sfârşeşte în semnul Fecioarei. Din punct de vedere astronomic, luna august începe cu soarele în constelaţia Racului şi se sfârşeşte cu soarele în constelaţia Leului. Numele lunii august vine de la numele primului împărat roman, Cezar August. Luna are 31 de zile, pentru că Cezar August a dorit ca luna august să aibă tot atâtea zile câte are luna lui Iulius Cezar, luna iulie. Înainte, luna august se numea în latină Sextilis pentru că era a şasea lună în calendarul roman, calendar care începea cu luna martie. Grecii numeau luna august Metageitnion. În România, luna august, popular, are mai multe denumiri zonale: Augustru, Măselar, Gustar, Secerar.

■ S-au născut: 2 august 1915: Gellu Naum (m.2001), poet, prozator, dramaturg şi traducător ►5 august 1922: Marin Preda, scriitor, membru al Academiei Române (d. 1980) ► 16 august 1920: Virgil Ierunca, critic literar şi publicist ►17 august 1963: Ruxandra Cesereanu, poetă, eseistă, critic literar ► 20 august 1920: Zoe Dumitrescu-Buşulenga, istoric literar (d. 2006) ► 21 august 1925: Toma Caragiu, actor român de teatru şi film (d. 1977) ► 23 august 1948: Andrei Pleşu scriitor, eseist şi om politic ► 25 august 1942: Ovidiu Ghidirmic, critic literar ►28 august 1944: Marin Mincu, critic literar .

S E P T E M B R I E

Septembrie este a noua lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile. Septembrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Fecioarei şi sfârşeşte în semnul Balanţei. Din punct de vedere astronomic, luna septembrie începe cu soarele în constelaţia Leului şi se sfârşeşte cu soarele în constelaţia Fecioarei. Numele lunii septembrie (latină: September) vine de la cuvântul latinesc septem, şapte, pentru că luna septembrie era a şaptea lună în calendarul roman. Grecii numeau luna septembrie Boedromion. În România, luna septembrie, popular, se numeşte Răpciune. Luna septembrie este luna cea mai importantă pentru cei care au trudit pământul, acum fiind culese roadele muncii de peste an.

■ S-au născut: 5 septembrie 1858: Alexandru Vlahuţă, scriitor (m. 1919) ►6 septembrie 1817: Mihail Kogălniceanu, istoric, scriitor, publicist şi om politic, prim-ministru al Principatelor Române (m. 1891)/ 1819: Nicolae Filimon, scriitor, întemeietor al romanului românesc şi ca unul dintre primii critici muzicali români (m. 1865) ►12 septembrie 1882: Ion Agârbiceanu, scriitor român, membru al Academiei Române (m. 1963) ► 17 septembrie 1881: George Bacovia poet (m. 1957) ►20 septembrie 1866: George Coşbuc poet român (m. 1918) ►22 septembrie 1938: Augustin Buzura scriitor ►28 septembrie 1882: Vasile Pârvan istoric, eseist şi arheolog român (m. 1927) ►29 septembrie 1888 – s-a născut Iorgu Iordan , lingvist şi filolog român, membru titular şi vicepreşedinte al Academiei Române. (m. 1986) [sursa]

Invitaţi la Festivalul Berii * Târgu Jiu * 10-16 august 2009…

Aug 11th

Publicat de Energetic Nr.1 Târgu Jiu în eveniment

3 comentarii

festivalul berii 2009

Vineri, 14 august, Insuliţă, ora 21: Fără Zahăr, Zdob [şi] Zdub.

Sâmbătă, 15 august, Insuliţă, ora 21: Andreea Bănică, Voltaj.

Festivalul Naţional de Muzică Folk şi Baladă "Poarta Sărutului" * Târgu Jiu * 2009

Aug 9th

Publicat de Energetic Nr.1 Târgu Jiu în eveniment

2 comentarii

festivalul national de muzica folk si balada poarta sarutului 2009

Festivalul Naţional de Muzică Folk şi Baladă “Poarta Sărutului” * Târgu Jiu * 2009 * 10-12 august * Teatrul de vară * Cea de-a opta ediţie a Festivalului Naţional de Folk şi Baladă „Poarta Sărutului“ se va desfăşura în perioada 10-12 august. Concertele vor avea loc la Teatrul de vară din Târgu Jiu, începând cu ora 21. Concursul se va desfăşura pe 10 şi 11 august, iar în ultima seară va fi Gala Laureaţilor. La concurs vor participa, în urma unei preselecţii, interpreţi şi grupuri de folk de cel mult cinci persoane. Preşedintele juriului va fi renumitul folkist Vasile Şeicaru, în timp ce directorul festivalului va fi Viorel Gârbaciu.

Gazeta de Sud // Gorjeanul

u p d a t e

Fotografii din: Prima seară, A doua seară, A treia seară.

Festivalul fără Tatiana Stepa… interviu Viorel Gârbaciu.

LAUREAŢI. Secţiunea Interpreţi. Marele premiu şi trofeul: Marius Zota, Buzău. Premiul „Tatiana Stepa”: Ioana Mardare, Piatra Neamţ, pentru sensibilitate şi expresivitate artistică. Premiul I: Ionuţ Mangu, Cluj Napoca şi Mihai Boicu – Suceava. Premiul II: Viorel Gheorghiu, Piatra Neamţ. Premiul III: Adela Cristina Nedelcu, Craiova. Menţiune: Bogdan Brătuianu, Lupeni. Secţiunea Grupuri folk. Premiul special al juriului: Iabor Istany, Vidin – Bulgaria. Premiul I nu a fost acordat.Premiul II: „Noi”, Braşov. Premiul III: „Alergic”, Sebeş – Alba. Menţiune: „Icarus”, Săveni – Botoşani.